Expoziţia „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică” propune revizitarea operelor de artă produse în perioada comunistă, aflate în patrimoniului Muzeului de Artă Brașov.

Inovația metodologică a actului curatorial constă în recunoașterea pluralismului interpretativ necesar pentru înțelegerea acestui patrimoniu, unde puterea de decizie nu aparține unui singur curator, ci este împărțită între 36 de invitați din diverse domenii. Fiecare dintre acești invitați devine co-curator, având libertatea completă de a selecta o singură lucrare din colecția digitizată a artei produse în perioada comunistă, aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Brașov.

Cele 36 de perspective individuale constituie împreună o imagine caleidoscopică care evită atât condamnarea simplistă, cât și reabilitarea nostalgică a trecutului, oferind în schimb o cartografie nuanțată a modurilor în care contemporanii noștri negociază cu această moștenire culturală problematică. Procesul de selecție a fost deliberat deschis și nerestrictiv. Participanții au putut alege lucrări bazându-se pe orice tip de criterii - fie ele personale, istorice, emoționale, conceptuale sau chiar contradictorii. Nu a existat o grilă impusă de evaluare estetică sau ideologică. Această libertate de alegere a permis emergența unei diversități autentice de perspective, fiecare selecție reflectând poziția individuală a celui care a făcut-o, experiența sa personală cu perioada comunistă sau modul său particular de a înțelege acel patrimoniu.

În plus, fiecare lucrare selectată a fost însoțită de un text argumentativ scurt, prin care co-curatorul explică motivele alegerii sale. Aceste texte devin parte integrantă din expoziție, oferind publicului nu doar obiectul artistic în sine, ci și contextul subiectiv al selecției. În acest fel, expoziția devine un spațiu de dialog între 36 de voci distincte, unde fiecare lucrare este mediată prin prisma celui care a ales-o.

Rezultatul final este o expoziție-mozaic care nu propune o narațiune curatorială unitară, ci prezintă simultan 36 de moduri diferite de a privi și înțelege arta din comunism. Această abordare caleidoscopică reflectă complexitatea și caracterul controversat al patrimoniului respectiv, evitând atât condamnarea în bloc, cât și reabilitarea nostalgică, și oferind în schimb o imagine nuanțată, construită din perspectivele multiple ale contemporanilor noștri. Prin urmare, această expoziție nu oferă răspunsuri definitive, ci deschide un spațiu de reflecție critică asupra modului în care ideologia și estetica rezistă sau se transformă la proba timpului, invitând la o dezbatere informată despre rolul acestui patrimoniu controversat în construcția identității culturale prezente și viitoare.

Concept curatorial Cosmin Nasui, istoric de artă

Intervenții contemporane

La 36 de ani de la căderea regimului comunist, expoziția aduce în atenție 36 de perspective asupra modului în care privim astăzi patrimoniul artistic creat în acea epocă. Sunt prezentate lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov, însoțite de 33 texte personale selectate de co-curatori și de 3 intervenții de artă contemporană semnate de Alina Andrei, Dan Perjovschi și George Roșu. Aceste intervenții deschid un dialog între trecut și prezent, creând un nou cadru de lectură în care imaginarul vizual, memoria colectivă și narațiunile dominante ale trecutului pot fi repuse în discuție

Intervențiile contemporane din expoziție invită privitorul să observe cum trecutul nu se termină brusc, ci continuă să reverbereze, uneori discret, alteori insistent, în imaginarul colectiv de azi. Fiecare detaliu ornamental sau gest repetitiv de astăzi poate fi citit în cheia unei memorii colective, arătând că, deși vremurile și contextul se schimbă, urmările unei epoci rămân sub alte înfățișări, așteptând să fie conștientizate și discutate.

Expoziția provoacă vizitatorii să recunoască aceste transformări și continuități, să reflecteze la modul în care memoria colectivă se rescrie continuu și să participe activ la dialogul dintre trecut și prezent.

Le mulțumim celor care au contribuit cu propria perspectivă la construcția acestei expoziții: 

Alina Andrei, Vlad Babenco, Alina Beteringhe, Paul Breazu, Irina Cios, Dimény András, Monica Enache, Andreea-Ionela Ghețe, Constantin Goagea, Laura Grünberg, Horia Hudubeț, Mihaela Ion, Marian Ivan, Luciana Jinga, Andreea Lazea, Mihai Lukács, Dan Lungu, Matei Martin, Raluca Nagy, Daniel Nazare, Cosmin Năsui, Florin Nechita, Petru Lucaci, Ioana Pârvulescu, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Bogdan Popa, Caterina Preda, Marcela Rădulescu, George Roșu, Ioan Stanomir, Daniel Șandru, Alina Șerban, Dan Țălnaru, Cristian Vasile, Mihai Zgondoiu.

Expoziția reunește lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov semnate de

Viorica Kovács-Ardeleanu (1939); Corina Beiu Angheluță (1919-2009); Zina Blănuță (1913-1998); Aurel Bordenache (1902-1987); Geta Brătescu (1926-2018); Friedrich von Bömches (1916-2010); Constantin Cazacu (1920-2003); Eva Cerbu (1924-2008); Micaela Eleutheriade (1900-1982); Gabriela Florescu (1919-?); Nicolae Iorga (1933-2025); Ioan Mattis (1913-1988), Hans Mattis-Teutsch (1884-1960); Waldemar  Mattis-Teutsch (1950); Avram Mentzel (1924-2010); Eftimie Modâlcă (1936-1991); Herman Morres (1885-1971); Andrei Nemeș (1891-1973); Ion Pacea (1924-1999); Tia Peltz (1923-1999); Horia Petruțiu (1950); Helen Bianca Podea (1920-2000); Rhea Silvia Radu (1900-1989); Mihai Rusu (1925-2013); Lia Szasz (1928-2006); Kaspar Lukas Teutsch (1931-2025); Vida Géza (1913-1980), Grigore Zincovschi (1912-2000).

„Selecția rămâne deschisă”

Expoziția propune un dialog viu între patrimoniul muzeului și public. Pe un perete special amenajat sunt expuse reproduceri din colecția digitalizată a Muzeului de Artă Brașov, imagini care pot fi alese, privite, comentate și reinterpretate de vizitatori. Proiectul transformă spațiul expozițional într-un loc al participării active: fiecare privitor este invitat să devină co-autor, să aleagă o lucrare și să noteze propria perspectivă în spațiul dedicat. Astfel, expoziția se extinde continuu, prin adăugarea de voci individuale care conturează o lectură colectivă a artei.

Expoziția „Un trecut care nu trece. Comunismul și moștenirea sa artistică” face parte din proiectul „Muzeul virtual al artei sub comunism. Perspective asupra unui patrimoniu controversat” realizat de Muzeul de Artă Brașov în parteneriat cu Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).