În perioada 20 februarie - 29 martie 2015, Muzeul de Artă Brașov organizează expoziția de  fotografie Fritz Schiel - „Imagini în dialog”.

Născut la Braşov în 1945, fotograful Fritz Schiel, nepot al pictorului Friedrich Miess, a crescut în vremea comunismului într-o familie de industriaşi saşi, care au fost întemeietorii Fabricii „Frații Schiel", ulterior cunoscută sub numele de Hidromecanica și recent disparută din peisajul brașovean. În 1960, pe când avea doar 15 ani, familia sa a părăsit Romania pentru a se stabili în Germania. Fritz Schiel a parcurs o carieră în domeniul tehnic, iar apoi, în 1997, în timpul unei vizite la New York, a început, îndemnat de prietenii săi artiști, să se ocupe mai întâi de pictură și ulterior de fotografie. Fritz Schiel practică fotografia ca pasiune, abordând teme precum: portretul, arhitectura, patrimoniul industrial şi fotografia experimentală. A participat la 15 expoziții internaționale de grup: Fertilizer in Valley (München, 2005, 2007, 2010, 2011 și 2013), Art Exhibition Bayrischzell (München, 2007-2014), Seidlvilla și Aspects Gallery / Gasteig (München, 2008) și Great Art Exhibition (München, 2009). 

Seria Imagini în dialogeste prima expoziție personală a lui Fritz Schiel, prezentată inițial în orașul Holzkirchen în 2014. Deschiderea acesteia la Brașov reprezintă materializarea dorinței fotografului de a-și prezenta lucrările în orașul natal. Expoziţia reunește o selecţie de fotografii, atât color cât şi alb negru, realizate în diferite perioade, care trezește interesul față de unele aspecte ale societății contemporane. Fotograful abordează trei tipuri de teme: patrimoniul industrial, portretul și fotografia experimentală, prezentând imagini grupate fie pe criteriul similitudinii, fie pe cel al contrastului.

Prima temă ilustrează comparativ situația patrimoniului industrial din Transilvania şi a celui din alte părţi ale lumii, colindate de autor, precum Italia, Germania sau America. Pentru România sunt reprezentative imagini panoramice spectaculoase reprezentând Trajul din Brașov, ruinele fabricii de negru de fum de la Copșa Mică și ruinele Fabricii de oțel de la Călan. Fotograful problematizează felul în care generația actuală se va raporta la istoria recentă, intenția sa fiind aceea de a provoca privitorul să devină mai conștient si mai sensibil la problemele de actualitate, precum problema patrimoniului industrial. Ar trebui acesta valorificat, oferind giganților adesea inestetici o nouă funcționalitate sau ar trebui lăsat pradă distrugerii, eliminând astfel o parte din memoria trecutului nostru? În opinia specialiștilor din domeniu, conservarea elementelor de patrimoniu industrial rezultă şi din necesitatea de a păstra identitatea şi memoria edificiilor muncii, susținând astfel că fiecare parte din trecut trebuie să-şi aibă un loc în istorie. Însă, în societatea actuală, părerile pe această temă vor fi cu siguranță împărțite, deoarece fiecare generație care a animat acest patrimoniu industrial îl asociază cu propriile trăiri, evident subiective. Unii vor pleda pentru păstrarea și transformarea acestui patrimoniu în spații expoziționale, păstrând astfel și memoria trecutului recent, iar alții îl vor demola, dedicând acel spațiu consumismului contemporan și construind cel mai probabil mall-uri. Chiar dacă anumite proiecte de valorificare a patrimoniului industrial au apărut deja și în România, dezbaterea enunțată rămâne una actuală, tocmai prin prisma faptului că raportarea la istoria recentă și asumarea unei poziții clare față de aceasta constituie mereu un demers dificil.

Cea de-a doua  temă abordată de fotograf este portretul cu diverse subtematici, dintre care cea mai consistent reprezentată este cea a portretelor înfățișînd locuitori ai zonelor industriale, precum mineri sau copii de romi. Chipurile minerilor transmit subtil, în spatele zâmbetului afișat, povestea unor vieți trăite sub povara riscurilor profesiei. Aceste imagini surprinse de fotograf au importante valențe documentare, problematizând continuitatea existenței meseriei de miner, pusă în pericol de apariția unor noi tehnologii privitoare la exploatările miniere.

O a treia temă propusă de fotograf, fotografia experimentală, iese din sfera primelor două, atât din punct de vedere tematic, cât și din punct de vedere tehnic. Fotografia experimentală cuprinde două subtematici realizate în tehmica multiply, creând un joc de diverse momente temporale distincte, dar suprapuse în aceeași imagine. Astfel, pentru subtema motivelor vegetale este reprezentativă o pereche impresionantă de fotografii, având ca subiect lalele. Imaginea finală a lalelelor suprapune două momente temporale: ipostaza prospețimii florilor cu ipostaza acelorași flori aflate în proces de descompunere. A doua subtemă a fotografiei de tip experiment redă imagini ale unor orașe, precum Chicago, Hamburg sau Brașov, care de asemenea suprapun momente temporale diferite, petrecute însă în același spațiu. Acestea surprind dinamismul specific urban și viteza la care omul se simte unoeri constrâns să trăiască astăzi.  

Curator: Andreea Pocol