Arta Brasoveana Postbelica 1945-1989
Repere din colectia Muzeului de Arta Brasov
15 mai - 12 iulie 2015


Muzeul de Artă Brașov organizează în perioada 15 mai - 12 iulie 2015 expoziția "Arta Brașoveană Postbelică 1945-1989. Repere din colecția Muzeului de Artă Brașov". Expoziția reunește o selecție de lucrări din colecția muzeului (pictură de șevalet, acuarelă, grafică, sculptură și artă decorativă) care oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției artei plastice brașovene în perioada regimului comunist.

Dezvoltarea centrului artistic brașovean în perioada postbelică a fost marcată de impunerea regimului comunist, evoluțiile de la nivel național reflectându-se și în plan local. În primii ani de după război s-a produs înregimentarea treptată a artiștilor. Procesul culminează în anul 1950 cu înființarea Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), menită să întărească controlul regimului asupra vieții artistice. La Brașov a funcționat din 1951, sub denumirea de Cenaclul UAP din Orașul Stalin, filiala constituindu-se în mod formal doar în anul 1956.

Instaurarea regimului comunist i-a obligat pe artiștii brașoveni să se confrunte cu o nouă realitate, în care producția artistică era strict centralizată și subordonată ideologic Partidului, fiind îndrumată prin intermediul filialei UAP. Alternativele artiștilor erau colaborarea, retragerea voluntară din viața publică sau emigrarea. Motivele adeziunii artiștilor la noua ordine au fost diferite: teama de persecuție, credința sinceră în virtuțile comunismului sau oportunismul. O serie de artiști brașoveni au avut de suferit după 1945 (Aurel Bordenache, Friedrich Bömches), unii emigrând în Occident (Heinrich Schunn, Hans Guggenberger). Alți artiști s-au implicat activ în organizarea vieții artistice (Hans Mattis-Teutsch, Karl Hübner). Colaborarea artiștilor a fost asigurată și prin acordarea de facilități și avantaje materiale. În cele patru decenii și jumătate ale regimului comunist și-au desfășurat activitatea la Brașov peste 120 de artiști, de la cei din generația interbelică la tinerii care debutează în anii `80.

Activitatea expozițională era controlată cu strictețe prin intermediul organismelor locale cu atribuții culturale. Artiștii erau nevoiți să expună în cadrul expozițiilor regionale și județene și în cadrul expozițiilor tematice ce reflectau împlinirile comunismului. O liberalizare a vieții artistice s-a produs spre mijlocul anilor `60. Relaxarea cenzurii și îngăduirea unei autonomii culturale limitate a determinat o viață expozițională mai liberă și diversificată. Numărul expozițiilor personale sau de grup s-a multiplicat, iar controlul ideologic asupra conținutului expozițiilor s-a restrâns, artiștii brașoveni primind chiar permisiunea de a expune dincolo de „Cortina de fier”. Însă, vor fi obligați în continuare să producă lucrări pe linia impusă de Partid. După lansarea de către Nicolae Ceaușescu în 1971 a „Tezelor din iulie” activitatea expozițională a fost din nou subordonată mai strict imperativelor ideologice. S-a impus formula expozițiilor tematice și omagiale desfășurate sub egida Festivalului național „Cântarea României” (1976). Ponderea lucrărilor cu încărcătură ideologică expuse a crescut, în anii `80 afirmându-se puternic cultul personalității.


În primii ani ai regimului comunist este impusă dogma realismului socialist de inspirație sovietică. Realism socialismul a dat naștere unor opere de artă lipsite de expresivitate, o pseudoartă fotografic-naturalistă, ternă și neconvingătoare. Adeziunea artiștilor brașoveni la realism socialism nu a fost deplină, fiind mai vizibilă în privința tematicii și mai restrânsă din punct de vedere stilistic. Direcțiile artistice interbelice (impresionism, expresionism) și-au menținut vitalitatea în cadrul centrului artistic brașovean până târziu în deceniile postbelice (Ștefan Mironescu, Friedrich Bömches).

Spre sfârșitul anilor `50 regimul comunist a îngăduit  o „lărgire a realismului”. Artiștii brașoveni resimt influența lui Alexandru Ciucurencu (Mihai Horea, Emilia Apostolescu, Alexandrina Gheție), vizibilă în lucrările lor prin preferința pentru decorativism, tratarea plată, contururile subliniate și culorile pure așternute pe suprafețe întinse. Înnoirea artei plastice brașovene se accelerează în preajma anului 1965 prin reluarea legăturilor cu arta occidentală și recuperarea avangardei. Menținând repere realiste, artiștii recurg la stilizări geometrice derivate din cubism și revin la coloritul postimpresionist. În paralel se manifestă și o direcție folclorizantă care se inspiră din tradiția populară și arta neobizantină.

Între anii 1965-1971 tendința de sincronizare cu arta occidentală se adâncește, centrul artistic brașovean cunoscând o perioadă de efervescență creatoare. Artiștii brașoveni preiau în lucrările lor elemente din limbajul avangardei „clasice” (fovism, cubism, expresionism, futurism, etc.), unii evoluând până la abstracționism (Ludovic Boroș, Emilia Apostolescu, Kaspar Teutsch). Influența neoavangardei (arta cinetică, op-art) este însă mult mai restrânsă.

După 1971 căutările legate de sfera avangardismului și experimentalismului se diminuează treptat, artiștii brașoveni adoptând un limbaj plastic predominant figurativ, dar care păstreză referințe avangardiste (cubism, expresionism). Unul din genurile predilecte devine peisajul industrial, secondat de ample compoziții îmbinând elementele arhitectonice sau antropomorfe (Kaspar Teutsch, Alexandra Vasilichian, Zina Blănuță). În anii `80 centrul artistic brașovean nu mai manifestă receptivitate față de noutățile din arta românească, în egală măsură direcția neoavangardistă și neobizantinismul rămânând fără ecou. 

Curator: Radu Popica 































LUCRĂRI

Mihai Horea

Muncitori
forestieri

1959 
Mihai Horea
Muncitori forestieri
1959 
 
Friedrich
Bomches

Oțelarii

1961
Friedrich Bomches
Oțelarii
1961
 

Grigore
Zincovschi

Toamna

1959 
Grigore Zincovschi
Toamna
1959 
 
Eftimie Modâlcă

Peisaj
de toamnă

1966
Eftimie Modâlcă
Peisaj de toamnă
1966
 

Alexandrina
Gheție

Portret
1967 
Alexandrina Gheție
Portret
1967 
 
Ana Hadiac

Portret

1976 
Ana Hadiac
Portret
1976 
 

Emilia Apostolescu

Zborul

1969 
Emilia Apostolescu
Zborul
1969 
 
Boroș Ludovic

Curcubeul

1968 
Boroș Ludovic
Curcubeul
1968 
 

Kaspar Teutsch

Dimensiuni istorice

1980 
Kaspar Teutsch
Dimensiuni istorice
1980 
 
Waldemar Mattis-Teutsch

Peisaj industrial

1986 
Waldemar Mattis-Teutsch
Peisaj industrial
1986 
 

Helfried Weiss

1907 - Sfârșitul

1957 
Helfried Weiss
1907 - Sfârșitul
1957 
 
Eftimie Modâlcă

Nud

1967 
Eftimie Modâlcă
Nud
1967 
 

Kaspar Teutsch

Compoziție

1967 
Kaspar Teutsch
Compoziție
1967 
 
Dinu Vasiu

Case pe deal

1967 
Dinu Vasiu
Case pe deal
1967 
 

Abrahám Jakab

Ciclul pâinii

1982 
Abrahám Jakab
Ciclul pâinii
1982 
 
Albert Zoltán

Personaje

1986 
Albert Zoltán
Personaje
1986 
 

Ilias Lafazanis

Tăcere

1969 
Ilias Lafazanis
Tăcere
1969 
 
Nicolae Daicu

Portret de copil

1978 
Nicolae Daicu
Portret de copil
1978 
 

Tudor Șerban

Tors

1981 
Tudor Șerban
Tors
1981 
 
Albert Alexandru

Obiect spațial albastru

(1978-1989) 
Albert Alexandru
Obiect spațial albastru
(1978-1989) 
  



































































































































































































































































































ASPECTE DIN EXPOZIȚIE













































































VERNISAJUL EXPOZIȚIEI