Portretele patriciatului săsesc din Brașov. Un capitol de artă transilvăneană
27 septembrie - 10 noiembrie 2013

În perioada 27 septembrie - 10 noiembrie 2013 Muzeul de Artă Brașov organizează, în parteneriat cu Biserica Evanghelică C. A. - Parohia BrașovMuzeul Național Brukenthal și Muzeul Național Bran, expoziția Portretele patriciatului săsesc din Brașov. Un capitol de artă transilvăneană. Expoziția își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra portretelor patriciatului săsesc din Brașov. Portretele incluse în cadrul expoziției ilustrează un capitol important al picturii de șevalet transilvănene din secolele XVI-XVIII și, totodată, reprezintă o mărturie istorică valoroasă cu privire la patriciatul săsesc din Brașov, elita conducătoare a orașului în perioada secolelor XIV-XVIII. În expoziție figurează Portretul lui Lucas Hirscher (1535), realizat de Gregorius Pictor din Brașov, prima pictură de șevalet laică din spațiul românesc, și Portretul lui Johann Traugott Seuler von Seulen, jude al Brașovului, operă a lui Jacob van Schuppen (1670-1751), pictorul curții habsburgice și director al Academiei de Arte Frumoase din Viena.

PARTENERI:

 

 MUZEUL NAȚIONAL BRAN
























Până în secolul XVIII la conducerea orașului Brașov s-a aflat o pătură socială superioară, patriciatul săsesc. Originile sale pot fi urmărite până în secolul al XIV-lea, când era alcătuit din două categorii: micii nobili din Țara Bârsei (greavi) și negustorii îmbogățiți prin comerțul la mare distanță. În secolul următor, odată cu consolidarea autonomiei orașului, a sporit rolul marilor comercianți în administrația orașului, în detrimentul nobilimii. Treptat, descendenții acesteia s-au stabilit în oraș și au încheiat alianțe matrimoniale cu celelalte familii patriciene.  Din această fuziune a rezultat elita conducătoare din secolele XVI-XVIII. Întemeindu-se pe puterea sa economică patriciatul a deținut conducerea orașului până la începutul secolului XIX, accesul la cele mai importante funcții fiind rezervat unui grup restrâns de familii socotite „pe potriva Sfatului". 

Forma specifică de organizare administrativă a Brașovului s-a conturat din secolul al XIV-lea, definitivându-se la sfârșitul secolului XV. Guvernarea orașului era încredințată Magistratului (Sfatul orașului), organ colectiv alcătuit din: jude primar (Stadtrichter), villic (Stadthann) și 16 senatori, cu largi atribuții privind administrația, ordinea publică, justiția și economia. Judele primar era șeful administrației orășenești și prezida Magistratul, iar vilicul conducea economia orășenească și răspundea de menținerea ordinii publice în oraș. Accesul la funcțiile de jude primar și villic era încununarea unei îndelungate cariere, un adevărat cursus honorum, aflat la îndemâna unui număr redus de indivizi. Alte funcții importante din administrația orașului erau cele de: notar, procurator, inspector alodial, vigesimator (vameș), secretar etc. Alături de Magistrat funcționa comunitatea centumvirală (alcătuită din 100 de bărbați), prezidată de un orator, accesibilă unor categorii sociale mai largi.

Inițial, pătrunderea în rândurile patriciatului, deși dificilă, nu era imposibilă. Treptat, mobilitatea socială în rândurile păturilor orășenești s-a restrâns. În perioada secolelor XVII-XVIII s-a accentuat tendința patriciatului de a se transforma într-un grup social închis. Câteva familii patriciene (Hirscher, Chrestel, Filstich, Drauth, Seuler, Herbert, Rheter, Closius, Fronius, Tartler etc.) au monopolizat principalele funcții de conducere. Patriciatul va căuta să-și perpetueze poziția socială moștenită, în pofida unui lent declin al rolului său economic, manifestat pe parcursul secolelor XVII-XVIII, ca urmare a excluderii negustorilor sași din comerțul cu Orientul. În aceste condiții, familiile patriciene vor căuta să obțină titluri nobiliare și vor accepta stăpânirea habsburgică, în schimbul garantării privilegiilor. Supremația patriciatului săsesc va fi subminată la sfârșitul secolului XVIII de reformele iosefine și de transformările economice.   

Începând cu perioada Renașterii, dorința afirmării prin intermediul imaginii a statutului social al claselor superioare, a determinat apariția în pictura europeană a unei tipologii portretistice specifice, portretul de aparat, întemeiat pe anumite convenții: comanditarul este încadrat de accesorii simbolice, menite să ilustreze o calitate, bogăția sau puterea, obiectele reprezentate convertesc în plan vizual o filozofie de viață, costumul și cadrul sunt determinate de rolul social al personajului, trăsăturile individuale, exact redate, nu pot contrazice aspectul ideal asociat cu clasa căreia îi aparține modelul etc.

Funcția socială a portretelor patriciatului săsesc este indicată de bogata lor simbolistică. Cele mai frecvente elemente simbolice inserate în cadrul portretelor sunt însemnele heraldice, însoțite adesea de inscripții,
care confirmă autenticitatea portretului și certifică că imaginea este o reprezentare fidelă a celui portretizat. Fundalul monocrom este înlocuit de multe ori cu o scenografie complexă compusă adesea din motivele, izolate ori îmbinate, ale coloanei, draperiei și deschiderii către peisaj. Draperia este un motiv iconografic frecvent, preluat din pictura religioasă, fiind un simbol al maiestății. Cartea este un accesoriu des utilizat, simbolizând erudiția.

Portretele patriciatului săsesc din Brașov se integrează în evoluția generală a portretisticii transilvănene din secolele XVI-XVIII. Caracteristicile stilistice și compoziționale reflectă interconexiuni strânse cu pictura din teritoriile Coroanei Sfântului Ștefan aflate sub dominația Habsburgilor și Austria, modelele stilistice și compoziționale difuzându-se, prin intermediul Vienei, dinspre centrele artistice germane. Portretele se păstrau în Casa Sfatului, în sala de întruniri a capitlului Țării Bârsei și în galeriile strămoșilor din reședințele patricienilor, fiind comandate unor artiști locali, Gregorius Pictor (1490 ? - 1553), Johann Ölhan senior (?-1763), Joseph Mohr (1713-1784), unor artiști transilvăneni aflați în trecere prin Brașov, Franz Anton Bergmann (?-1816), Johann Martin Stock (1742-1800), Franz Neuhauser cel Tânăr (1763-1836) și Anselm Wagner (1766-1806), sau unor artiști faimoși, precum Jacob van Schuppen (1670-1751), pictor al curții habsburgice și director al Academiei de Arte Frumoase din Viena. Alături de picturi de șevalet s-au păstrat și numeroase portrete în miniatură.


Portretele patriciatului săsesc din Brașov constituie un important capitol de artă transilvăneană, surprinzând evoluția picturii laice pe parcursul a peste trei secole și jumătate, din prima jumătate a secolului XVI până la începutul secolului XIX, dar și transformările sociale și din domeniul mentalităților ce le-au acompaniat.
 

Curator: Radu Popica


LUCRĂRI

Gregorius Pictor din Brașov (1490 ?-1553)

Portretul judelui Lucas Hirscher (1482-1541)
 1535
Gregorius Pictor din Brașov 
(1490 ?-1553)
Portretul judelui Lucas Hirscher 
(1482-1541)
 1535

Anonim
Portretul lui Valentin Hirscher (1559 -1603)

1599 
Anonim
Portretul lui Valentin Hirscher 
(1559 -1603)
1599 

Anonim

Portretul lui Samuel Herbert
de Herbertsheim – fiul (1720-1761)1740
Anonim
Portretul lui Samuel Herbert de Herbertsheim – fiul
(1720-1761)
1740

Jacob van Schuppen (1670-1751)

Johann Traugott von Seulen (1697-1757)

1750
Jacob van Schuppen
(1670-1751)
Johann Traugott von Seulen
(1697-1757)
1750

Anonim

Portretul lui Martinus Closius (1687-1752)

1752 
Anonim
Portretul lui Martinus Closius 
(1687-1752)
1752 

Anonim

Portretul Annei Maria Closius (1726-1772)

1758
Anonim
Portretul Annei Maria Closius
(1726-1772)
1758
 






















































































































































































































ASPECTE DIN EXPOZIȚIE


















































































VERNISAJ


































































Este interzisă orice copiere, reproducere, publicare, postare, difuzare, transmitere, sau folosire neautorizată a imaginilor din această pagină web.