Expoziția de fotografie Robert Capa
26 octombrie – 11 decembrie 2011


Muzeul de Artă Brașov găzduiește în perioada 26 octombrie - 11 decembrie 2011 Expoziția de fotografie Robert Capa. Expoziția reunește fotografii din colecția Muzeului Maghiar al Fotografiei din Kecskemét. Expoziție itinerată cu sprijinul Centrului de Coordonare Culturală a Republicii Ungare.

Robert Capa (1913-1954) este unul dintre cei mai celebri fotografi ai secolului XX. Născut la Budapesta, Endre Ernő Friedmann, ajuns faimos sub pseudonimul Robert Capa, a avut o biografie fascinantă, participând în calitate de fotoreporter de război la evenimente definitorii pentru istoria secolului XX (războiul civil din Spania, debarcarea din Normandia, războiul din Indochina). Fotografiile sale au făcut înconjurul lumii, fiind publicate de reviste prestigioase.  

Cele 68 de fotografii incluse în cadrul expoziției ilustrează principalele momente din cariera de fotoreporter a lui Robert Capa: războiul civil din Spania (1936-1939), campania forțelor aliate în nordul Africii, Sicilia și sudul Italiei (1943), debarcarea din Normandia (6 iunie 1944 - D Day), călătoriile în Uniunea Sovietică (1947) și Ungaria (1948), etc.


Robert CAPA / FRIEDMANN Endre Erno
Budapesta, 22 octombrie 1913 – Thai-Binh, 25 mai 1954

Încă din liceu, în 1929, la sugestia scriitorului Kassák Lajos este preocupat de jurnalism, iar din 1930 începe să fotografieze. Datorită orientărilor și activității sale politice de stânga este nevoit să părăsească Ungaria, și în 1931 să se stabilească la Berlin unde studiază gazetăria la Școala Superioară Politică (Deutsche Hochschule für Politik).

Devine laborant și asistent la agenția foto „Dephot” (Deutscher Photodienst), care îl acreditează pentru relizarea fotografierii lui Lev Troțki aflat la Kopenhaga cu prilejul unei conferințe studențești. Devine cunoscut datorită acestor fotografii, revista „Weltspiegel” publicându-le pe pagini întregi.

În 1933 călătorește la Viena și Budapesta, iar din septembrie se stabilește la Paris, unde lucrează sub numele André Friedmann, fără succese deosebite și în permanentă jenă financiară. Celălalt André (André Kertész) îl ajută procurându-i comenzi, asigurându-i relații și amiciții. În 1934 revista „Vu” îi publică primul fotoreportaj, după care își schimbă numele în Robert Capa. Între 1936–1939, din însărcinarea revistei franceze de stânga „Regard” relizează împreună cu iubita sa Gerda Taro fotografii din războiul Civil Spaniol, printre care și prima fotografie devenită clasică „Moartea unui membru al milițiilor revoluționare”.

În 1938 lucreză în China, ca membru al unei echipe de filmare, imortalizând evenimente ale invaziei japoneze. Se reîntoarce în Spania și fotografiază căderea Barcelonei. Revista „Life” îi publică lucrările. Cu sprijinul lui Stefan Lorant fotografiile sale sunt publicate și în „Weekly Illustrated” și „Picture Post”. Dealtfel Stefan Lorant est autorul sloganului „Capa – cel mai mare fotoreporter de război”.
 
Înainte de declanșarea celui de Al Doilea Război Mondial se stabilește în Statele Unite, obținând statutul de corespondent de război pentru Europa, cu toate că era cetățean al unui stat beligerant. Din 1941 fotografiază în Anglia, în Nordul Africii, în Italia, iar în ziua D (D-day) se află printre ostașii Forțelor Aliate, care debarcă pe coastele Normandiei. A relizat fotoreportaje despre eliberarea Franței, a Parisului, despre ultima ofensivă a germanilor în Belgia și despre căderea Leipzigului.

În 1945 obține cetățenia americană și este distins cu numeroase ordine și decorații sub același nume – Robert Capa. Între 1945–1946, de dragul actriței Ingrid Bergman lucrează ca operator-asistent la Hollywood, scriind în același timp și un scenariu de film, având ca temă propria sa viață. În 1947 împreună cu marele scriitor George Steinbeck efectuează o călătorie în Uniunea Sovietică, unde relizează reportaje despre viața cotidiană a oamenilor. Vizitează Turcia și transmite momente ale nașterii statului Israel. În acest timp imortalizează luptele de eliberare ale Ierusalimului.

În 1948 petrece 6 săptămâni în Ungaria, realizând imagini ale influenței tot mai crescânde ale ideologiei comuniste în această țară. În 1947 este distins cu ordinul „United States Medal of Freedom”, an în care pune bazele agenției „Magnum”, împreună cu Henri Cartier-Bresson, David Seymour, George Rodger, William Vandivert, soția acestuia și cu Maria Eisner.  

În 1954 realizează fotoreportaje în Japonia și acceptă însărcinarea revistei „Life” de a imortaliza aspecte ale războiului colonial dus de Franța în Indochina. În timpul unei misiuni cade victimă exploziei unei mine. I se organizează funeralii oficiale, și primește post-mortem distincția franceză „Croix de Guere” cu frunze de palmier.


ASPECTE DIN EXPOZIȚIE

























































































VERNISAJ