Legături de sânge/In the Blood
20 februarie - 9 martie

Afișul expoziției
Afișul expoziției
După ce în luna noiembrie a anului trecut a fost deschisă în premieră la Librăria Cărturărești din București și ulterior, în perioada 20 ianuarie – 14 februarie 2008, la Muzeul de Artă Constanța, expoziția Legături de sânge/In the Blood se va afla la Brașov pentru mai mult de două săptămâni (20 februarie – 9 martie 2008). Organizată de Muzeul de Artă Brașov în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România – filiala Brașov, Covasna, Harghita, expoziția prilejuiește un dialog peste generații între George Matei Cantacuzino, personalitate polivalentă, unul dintre marii arhitecți din perioda interbelică, și nepoata sa, Ilinca Rowell-Cantacuzino, artist plastic din Marea Britanie.

Chiar dacă nu l-a cunoscut decât prin intermediul amintirilor bunicii și al lucrărilor de artă, Ilinca Rowell-Cantacuzino și-a propus să aducă un omagiu bunicului său și să reașeze opera sa în circuitul valorilor din cultura românească. Excepționalitatea evenimentului decurge din punerea în scenă a unei întâlniri imposibile, care sfidează timpul și spațiul. Prin juxtapunerea lucrărilor lui George Matei Cantacuzino celor realizate de nepoata sa se realizează un studiu sentimental și subiectiv al relației dintre doi artiști, relevând multiple afinități, în pofida unor destine diferite.


Expoziția cuprinde 66 de lucrări (pictură și grafică), realizate în tehnici diverse: ulei pe pânză, acuarelă, grafit, pastel etc. În funcție de criterii tematice și stilistice, lucrările sunt grupate în mai multe cicluri: Alb și Negru, Peisaj, Iași, Ceainărie, Acuarele și Pastel. Cele 11 caiete de schițe prezente în expunere sub titlul A desfășura sunt realizate de Ilinca Rowell-Cantacuzino.


Peisajele lui George Matei Cantacuzino, fidele unei viziuni obiective, marcată de experiența postimpresionismului, sunt proprii unei expresii artistice specifice picturii românești din perioada interbelică. Construcția riguroasă, delimitarea exactă a planurilor, interesul pentru peisajul urban, sugerează că lumea este privită mai ales cu ochii profesionistului, ai arhitectului.


Ilinca Rowell-Cantacuzino se plasează pe coordonate artistice diferite, fiind solid ancorată în actualitatea artistică contemporană. Plasându-se în general în sfera abstracționismului, ilustrând un pronunțat interes pentru experimente plastice, lucrările sale sunt în primul rând rodul unor confesiuni intens personalizate.